Peste 100 de persoane au participat astază la webinarul „Egalitatea de gen și schimbările climatice”, organizat în cadrul proiectului “Din perspectiva genului”, finanțat de Uniunea Europeană, și în cadrul Rețelei de monitorizare a bugetării sensibile la gen din Balcanii de Vest și Republica Moldova, susținută de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Agenţia suedeză pentru dezvoltare şi cooperare internaţională. ONG-urile, asociațiile și organizațiile din regiunea Balcanilor de Vest și Republica Moldova și-au sporit înțelegerea privind legăturile dintre egalitatea de gen, acțiunile transformatoare de gen și răspunsul la schimbările climatice și au discutat despre abordarea bugetării sensibile la gen în domeniul finanțării acțiunilor privind schimbările climatice.

Evenimentul a fost deschis de către directoarea de proiect Marija Risteska și Irena Ivanova, manageră de proiecte a Delegației UE în Macedonia de Nord. Doamna Risteska a menționat că egalitatea de gen în domeniul schimbărilor climatice este în curs de cercetare și că în special rolul OSC-urilor în această abordare și acest webinar ar trebui utilizate pentru a stimula dialogul în această direcție și a evidenția diferitele nevoi și consecințe pe care schimbările climatice le impune genurilor. În discursul său introductiv, doamna Ivanova a subliniat că abordarea regională a subiectului ar trebui să aducă rezultate în explorarea noilor idei și abordări, în vederea includerii componentei privind egalitatea de gen în viitorul proiect susținut de UE. De asemenea, a afirmat că femeile pot juca un rol semnificativ în combaterea schimbărilor climatice și a atenuării riscurilor legate de acestea, ținând cont de faptul că, în regiune, femeile au rolul primar de educatoare pentru copiii lor și pot ajuta la creșterea gradului de conștientizare și la educarea valorilor.

În calitate de primă vorbitoare, Visnja Bacanovic a prezentat participanților cele mai acute probleme legate de schimbările climatice din perspectivă de gen, cum ar fi agricultura și utilizarea terenurilor, luarea deciziilor, subvențiile și munca neremunerată, care produc inegalități, și care necesită răspunsuri transformatoare din partea autorităților. Dumneaei s-a referit, de asemenea, la analiza de gen, monitorizarea bugetării sensibile la gen și pledoarie, ca instrumente pentru depășirea lacunelor existente. Pactul verde și feminismul, precum și stimularea ecofeminismului au fost, de asemenea, relevate ca o soluție la aceste fenomene. Jana Angelovska a abordat politicile de răspuns la schimbările climatice și Pactul verde și a familiarizat participanții prezenți cu Protocolul de la Kyoto, precum și cu Acordul de la Paris, precum și cu privire la provocările actuale cu care se confruntă Macedonia de Nord în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor internaționale. Următorul vorbitor, Mihallaq Qirjo, directorul Centrului de Resurse în domeniul Mediului din Albania, a făcut referire la două cercetări privind managementul apei și biodiversitatea. În Strategia națională pentru biodiversitate începând cu 2015, conform cercetării, lipsesc prevederile legate de gen, iar limbajul utilizat este unul neutru sau insensibil la dimensiunea de gen. Acesta nu este cazul Strategiei naționale pentru gestionarea integrată a resurselor de apă din Albania, unde este vizibilă o îmbunătățire semnificativă din perspectiva genului. Analiza documentului a fost realizată inclusiv prin examinarea și monitorizarea terminologiei utilizate. Potrivit domnului Mihallaq Qirjo, o reprezentare mai mare a femeilor în dialogul politic este mai mult decât necesară, alături de creșterea oportunităților de angajare, a accesului la resursele financiare și îmbunătățirea productivității. În calitate de ultimă vorbitoare, Emina Veljović, din centrul Aarhus din Bosnia și Herțegovina, a prezentat cazul râului Kruščica, unde activismul feminist a fost crucial în ceea ce privește construirea unei centrale hidroelectrice pe râul respectiv și păstrarea mediului. Dumneaei a subliniat că acum eforturile sunt îndreptate către modificări juridice durabile și concrete care vor oferi reglementări stricte în prevenirea construcțiilor în arii protejate.

Ca activitate finală, un forum de discuții a fost moderat de doamna Ljupka Trajanovska, cercetător la CRPM, în cadrul căruia persoanele participante la webinar au discutat despre rolul societății civile în monitorizarea finanțării în domeniul schimbărilor climatice, identificarea modalităților de finanțare care contribuie la inegalitate de gen, competențele necesare, pe care OSC-urile este necesar să le dețină în acest scop, precum și provocările de monitorizare cu succes a inițiativelor relevante pentru schimbările climatice din perspectiva de gen.