Marija Risteska deține titlul de doctor în științe politice, are experiență în predarea politicilor publice și a lucrat în calitate de cercetătoare de politici, analistă și consilieră în cadrul autorităților centrale și locale din 2006. Este autoarea manualului „Politici publice, elaborarea politicilor și valoarea publică” (2017) (“Public policy, policy making and public value”). Specializarea sa ține de abordarea integrată a egalității de gen în politici, bugete și proiecte. Capacitățile sale au fost consolidate în cadrul UN WOMEN. Totodată, Marija Risteska a activat în calitate de consultantă în domeniul genului pentru OIM, CE, OSCE, PNUD, CoE și GIZ/FAO, a dezvoltat programe de consolidare a capacităților și a oferit îndrumări în materie de bugetare sensibilă la gen oficialilor guvernamentali la nivel central și local și organizațiilor societății civile. Marija Risteska a contribuit la elaborarea cursului de BSG al institutului FMI din Viena și este co-autoarea Manualului pentru universități „Bugetare sensibilă la gen” (2013). În prezent, Marija Risteska activează în calitate de directoare regională a Rețelei de monitorizare a bugetării sensibile la gen, formată din OSC-uri din Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Serbia și Republica Moldova; și lucrează în calitate de expertă internațională în domeniul genului în cadrul Inițiativei Femei în Guvern al USAID în Ucraina de Est. Marija Risteska este autoarea mai multor studii și documente de politici, cum ar fi Strategii și Programe, care sunt deja în vigoare sau sunt în proces de elaborare, bazate pe metodologiile de integrare a dimensiunii de gen.
Visnja Bacanovic (MA în sociologie) activează în calitate de expertă în integrarea dimensiunii de gen în Serbia și regiunea Balcanilor de Vest de mai bine de 10 ani. Este specializată în abordarea integrată a dimensiunii de gen și bugetarea sensibilă la gen și a lucrat în diverse programe și proiecte axate pe consolidarea capacităților pentru diferiți actori (ONG-uri, funcționari publici, mecanisme pentru asigurarea egalității de gen), dezvoltarea cursurilor de e-learning pentru funcționarii publici, pregătirea unui manual cuprinzător de instruire pentru mecanismul egalității de gen la nivel local, realizarea evaluării infrastructurii de gen și acordarea sprijinului pentru îmbunătățirea acesteia și desfășurarea analizelor din perspectiva genului în diferite sectoare. Visnja Bacanovic a lucrat la elaborarea politicilor privind egalitatea de gen, atât la nivel local, cât și la nivel național și la integrarea dimensiunii de gen în politicile publice din diverse sectoare, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (IAP) din Serbia. Este autoarea și co-autoarea mai multor lucrări, linii directoare, instrumente și rapoarte legate de mecanismele de egalitate de gen și capacitățile de integrare a dimensiunii de gen, aspectele de gen și mediu, de răspuns și gestionare de urgență. În cadrul Platformei Femei pentru Dezvoltarea Serbiei, Visnja Bacanovic este foarte activă în promovarea politicilor privind egalitatea de gen în Serbia și în evaluarea politicilor bazate pe dialog în cadrul mișcării femeilor și producerea de cunoștințe la nivel local.
Mirela Arqimandriti are o experiență de peste 20 de ani în domeniul drepturilor femeilor, violenței bazate pe gen și promovării egalității de gen în societatea albaneză. În calitate de expertă în domeniul genului și de director al Centrului Alianța de Gen pentru Dezvoltare, a implementat zeci de proiecte și a organizat numeroase activități dedicate violenței bazate pe gen, drepturilor sociale ale femeilor, bugetelor sensibile la gen, integrării și analizei dimensiunii de gen. Mirela Arqimandriti este cercetătoare și analistă în domeniul genului, cu o contribuție semnificativă la stabilirea Răspunsului Comunitar Coordonat (RCC) împotriva violenței domestice în cinci municipalități din Albania. De asemenea, a elaborat o metodologie de monitorizare a Obiectivului strategic 3, dedicat luptei împotriva violenței de gen din cadrul Strategiei naționale pentru egalitatea de gen 2016-2020 în Albania, care este monitorizat în 9 municipalități, și a publicat rapoarte de monitorizare pentru public și alte părți interesate. Este formatoare în domeniul feminismului și egalității de gen și coach pentru mai multe organizații pentru drepturile femeilor. Mirela Arqimandriti a lucrat și la elaborarea mai multor analize de gen sectoriale, analiza dimensiunii de gen, promovarea și protejarea drepturilor femeilor pe piața muncii prin activități de cercetare, creștere a gradului de conștientizare, consolidarea capacității, creare de rețele și activități de pledoarie. În completarea drepturilor de muncă ale femeilor, Mirela Arqimandriti lucrează la elaborarea unei metodologii de îmbunătățire a poziției femeilor pe piața muncii prin abilitarea unui grup de fete și femei, care lucrează în industria de încălțăminte și textile (fasoneria) din zonele urbane și suburbii din opt municipalități. Abilitarea femeilor rezidă în transmiterea de cunoștințe despre drepturile pe piața muncii, oferindu-le instruiri și know-how în ceea ce privește accesul pe piața muncii, Codul muncii și discriminarea pe criterii de gen. Mirela Arqimandriti este co-fondatoarea a trei OSC, care acționează în calitate de rețele pentru abilitarea femeilor (AWEN), pentru monitorizarea vieții locale a bărbaților și femeilor și responsabilității municipalității (POP) și pentru alegeri libere și corecte și cota de gen (KZLN). Toate cele trei organizații se bucură de un istoric reușit de implementare a proiectelor. Mirela Arqimandriti este analistă în domeniul genului în cadrul Asistenței tehnice a Uniunii Europene pentru Agenda egalității de gen din Albania și consultantă de gen pe lângă Consiliul Europei, fiind responsabilă de componentele integrarea dimensiunii de gen și dezvoltarea cursurilor de instruire. Este autoarea mai multor analize sectoriale de gen. În studiile sale de cercetare, aplică abordarea bazată pe statistici pentru a sprijini constatările și recomandările elaborate în procesul de monitorizare a implementării cadrului legal al egalității de gen în Albania și funcționarea mecanismului de gen. Studiile recente la care Mirela Arqimandriti a contribuit în calitate de co-autoare sunt Manualul „Cum răspundem la violența în familie”, cu accent pe Poliția statală albaneză, Violența partenerului intim în adolescență în Albania, Discriminarea pe criterii de gen și muncă în Albania, Monitorizarea centrelor de asistență medicală primară în cinci municipalități din Albania. Este o feministă, activistă pentru drepturile femeilor și fondatoarea primei biblioteci feministe din Albania în 2015, care numără în colecția sa 2.000 de titluri de cărți feministe internaționale. Ea își continuă doctoratul în studii familiale și comunitare și deține diploma de master
Slavica Striković este absolventă a Facultății de Electrotehnică de la Universitatea din Muntenegru și deține MA în Studii de Gen, Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea din Donja Gorica. Este angajată în cadrul WNGO Acțiunea Femeilor de la înființarea sa, din 2000, unde activează în prezent în calitate de directoare executivă. Este formatoare certificată pentru cursul Bugetarea sensibilă la gen, organizat de UNIFEM; Formatori și abilități de comunicare, organizat de NPA (Norwegian People’s Aid); Studii de gen, organizat de Ministerul Justiției din Muntenegru; Participarea cetățenilor la procesul decizional, organizat de UE; și Gestionarea proiectelor UE, organizat de Delegația Uniunii Europene în Sarajevo. Are o experiență bogată de organizare a conferințelor internaționale, seminarelor, întâlnirilor educaționale, prezentărilor publice de publicații, reviste și documente în materie de gen și alte subiecte; cercetări sociologice și statistice complexe asupra populației feminine din Muntenegru etc.
Este afiliată profesional la următoarele organizații:
– 2006-2019: președinte al Consiliului pentru femei antreprenoare din cadrul Camerei de Economie din Muntenegru
– 2008-prezent: membră a Lobby-ului Regional al Femeilor
– 2009-2014: membră a Consiliului serviciului public de radio și televiziune din Muntenegru
– 2013-prezent: membră a Consiliului de administrație a Centrului Pedagogic din Muntenegru
– 2015-2019: membră a Grupului Consultativ al Societății Civile UN Women pentru Europa și Asia Centrală
– 2014-2017: membră a Comisiei din cadrul Ministerului Finanțelor pentru alocarea unei părți a veniturilor provenite din jocurile de noroc
-2018-2019: membră a Comisiei din cadrul Ministerului Culturii pentru acordarea granturilor ONG-urilor
списанија и документи за родови и други теми; сложени социолошки и статистички истражувања за женското население во Црна Гора итн. Нејзиното стручно членство се состои од:
– 2006 – 2019 година: Претседателка на Одбор за женско претприемништво во Стопанската комора на Црна Гора;
– 2008 – сè уште: Членка на регионално женско лоби;
– 2009-2014 година: Членка на Советот за јавни услуги – Радио телевизија Црна Гора;
– 2013- сè уште: Членка на Управниот одбор на Педагошкиот центар на Црна Гора;
– 2015 – 2019 година: Членка на Советодавната група на жени од граѓанското општество при ООН за Европа и Централна Азија;
– 2014- 2017 година: Членка на Комисија за распределба на дел од средствата од игри на среќа при Министерството за финансии;
– 2018- 2019 година: Членка на Комисија за доделување помош на невладини организации при Министерството за култура.
Natalia Cojocaru are expertiză demonstrată în legislația din domeniul drepturilor omului și elaborarea de politici în Republica Moldova, cu un accent specific pe dizabilități. Din 2015, Natalia a lucrat la integrarea egalității de gen în proiectele din domeniul dizabilităților. Ca parte a experienței sale profesionale, a lucrat la emanciparea femeilor prin formare și mentorat pentru a spori participarea lor la procesele de decizionale la diferite niveluri. În ultimii 3 ani, Natalia a început să implementeze bugetarea sensibilă la gen în Republica Moldova. Are cunoștințe și experiență în utilizarea analizei de gen și este implicată în elaborarea rapoartelor de monitorizare din perspectiva de gen.
Ludmila Ciocan are o experiență profesională de circa 20 de ani în domeniul social, inclusiv în elaborarea și monitorizarea politicilor publice, cercetare și formare. Activând în cadrul Keystone Moldova, Ludmila Ciocan a acordat asistență tehnică autorităților publice centrale în elaborarea politicilor sociale incluzive și a monitorizat bugetarea bazată pe performanță în cadrul autorităților publice locale. De asemenea, a realizat instruirea OSC-urilor locale în domeniul monitorizării și evaluării politicilor publice și a serviciilor sociale, fiind și autoarea Ghidului ”Monitorizarea și evaluarea participativă”, destinat OSC. În calitate de expert a acordat consultanță diferitor organizații precum PNUD, USAID, OSC naționale și locale în domenii precum: determinarea dizabilității, drepturile persoanelor cu dizabilități, drepturile copilului, educația incluzivă, serviciile sociale, monitorizarea și evaluarea. Ludmila Ciocan este de profesie sociolog și își continuă studiile de doctorat, fiind axată pe cercetarea dimensiunilor sociale, inclusiv a integrării dimensiunii de gen, în politicile și practicile de dezvoltare regională în Republica Moldova. În prezent Ludmila Ciocan este coordonatoare pentru Republica Moldova a proiectului regional ”Rețeaua de monitorizare a bugetelor sensibile la gen” (GBWN).
Cetățeană a SUA și Kosovo, Nicole Farnsworth a trăit și a lucrat în Kosovo timp de 17 ani, în special în cadrul Rețelei Femeilor din Kosovo (Kosovo Women’s Network, KWN), unde activează și în prezent în calitate de director de program și cercetător principal. Cercetătoare în domeniul sociologiei (MSc, Școala de Studii Economice din Londra), scriitoare și activistă pentru egalitatea de gen, ea a condus cercetări și a fost co-autoarea a 24 de publicații în materie de egalitate de gen, bugetare sensibilă la gen, violență bazată pe gen și integrarea perspectivei de gen în procesul de aderare la UE. Mai multe dintre aceste lucrări au influențat modificări ale legislației și ale politicilor publice. Nicole Farnsworth a oferit zeci de instruiri și îndrumări organizațiilor guvernamentale la nivel local și central din Kosovo, acordându-le suport pentru introducerea bugetării sensibile la gen. De asemenea, a acordat suport Ministerului Finanțelor la elaborarea ghidurilor pentru circularele bugetare pentru bugetarea sensibilă la gen, precum și a elaborat curriculumuri la acest subiect pentru Institutul pentru Administrație Publică din Kosovo. Începând cu 2016, a ocupat funcția de șef de echipă, oferind consultanță Biroului UE din Kosovo în domeniul analizei de gen, integrării dimensiunii de gen în programul UE și punerii în aplicare a Planului de acțiune pentru egalitatea de gen al UE II. Nicole oferă, de asemenea, consultanță în mod regulat, la nivel mondial, diferitor organizații internaționale cu privire la analiza de gen, abordarea integrată a dimensiunii de gen, tehnici de pledoarie și sprijinul societății civile.
Nerina Guri este și ea o reprezentantă a KWN, unde activează din 2016, fiind responsabilă de componenta Bugetare sensibilă la gen. Ea a colectat și analizat date dezagregate în funcție de gen de la instituțiile relevante din Kosovo și a mentorat oficiali publici în domeniul BSG, inclusiv integrarea genului în politicile publice. Este co-autoarea mai multor lucrări ale KWN în materie de BSG în ministerele comerțului și industriei, mediului și amenajării teritoriului, diasporei, agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale. Ca parte a acestei activități, Nerina a asistat ministerele și municipalitățile în procesul de implementare a obligațiilor lor legale cu privire la BSG prin schimbări treptate. Nerina deține diploma de licență a Facultății de Economie din cadrul Universității din Prishtina și diploma de master în aspectele de gen, dezvoltare și globalizare de la LSE.
Mersiha Jaskić din Bosnia și Herțegovina este reprezentantă a organizației partenere în cadrul proiectului GBWN – Centrul de Promovare a Societății Civile. Mersiha deține o diplomă de licență în Relații Internaționale și Studii Europene și o diplomă de master în Securitate și Managementul Conflictelor. Deși experitiza sa principală ține de aspecte în materie de securitate și conflicte etnice, adevăratul său interes este centrat pe aspectele legate de gen, egalitatea de gen și procesele de achiziții publice. În acest sens, ea a beneficiat de mai multe instruiri în următoarele domenii: egalitatea de gen, bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen, corupția în sectorul public, și a petrecut un trimestru în cadrul Institutului Internațional de Studii Sociale la Universitatea Erasmus din Haga, unde a studiat subiecte precum: aspectele de gen, drepturile omului și studiul conflictelor: perspectivele justiției sociale. Ca parte a unui stagiu de practică pentru studenți desfășurat în cadrul unui ONG local, Mersiha a publicat o lucrare întitulată „Transparența bugetară a unităților administrative locale din Bosnia și Herțegovina”.
