Premisa centrală a simpozionului: infrastructura nu ar trebui înțeleasă doar ca drumuri, sisteme energetice, coridoare de transport sau active economice de amploare. Ea include și sistemele din viața de zi cu zi care permit oamenilor să trăiască demn: sănătate, educație, servicii de îngrijire, transport public, iluminat, spații verzi, infrastructură digitală, spații culturale și facilități comunitare. Aceste infrastructuri influențează accesul la muncă, educație, sănătate, siguranță, îngrijire, timp liber, relații sociale și participare, cu efecte directe asupra bunăstării, coeziunii sociale și egalității de gen.

O parte importantă a simpozionului a constat în prezentarea unor indicatori noi, care pot susține decizii publice mai incluzive. Abordarea WIGI a fost prezentată ca instrument pentru a măsura cum influențează infrastructura bunăstarea prin dezvoltarea capacităților oamenilor. Discuțiile au pus sub semnul întrebării ideea că infrastructura este neutră din punct de vedere al genului, arătând că femeile și bărbații folosesc, au nevoie și beneficiază diferit de infrastructură, din cauza responsabilităților inegale de îngrijire, a tiparelor de mobilitate, a preocupărilor legate de siguranță, a inegalităților de venit și a accesului la timp.

Marija Risteska, directoarea regională GBWN, a prezentat o lucrare despre reconsiderarea îngrijirii pe termen lung în Albania și Macedonia, cu un mesaj simplu: îngrijirea nu este doar o problemă socială, ci și una economică și de infrastructură. La fel cum se investește în drumuri, energie sau sisteme de apă, este nevoie de investiții și în sistemele de îngrijire. Serviciile de îngrijire pe termen lung pot îmbunătăți calitatea vieții persoanelor în vârstă, pot susține participarea femeilor pe piața muncii, pot crea locuri de muncă și pot face finanțele publice mai sustenabile pe termen lung.

Pe măsură ce populația îmbătrânește, tinerii emigrează și familiile devin mai mici, ideea că îngrijirea va fi asigurată în continuare, în mod firesc, în interiorul familiei nu mai este realistă. În practică, această muncă de îngrijire neplătită este dusă, în cea mai mare parte, de femei. Asta le afectează ocuparea forței de muncă, veniturile, pensiile și riscul de sărăcie la bătrânețe. Dar afectează și finanțele publice: când femeile ies de pe piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire, statul pierde venituri din taxe și contribuții sociale. Când persoanele în vârstă nu primesc îngrijire adecvată la domiciliu sau în comunitate, costurile apar, de multe ori, mai târziu, prin spitale, instituții și intervenții de urgență.

Bugetarea sensibilă la gen ajută la identificarea acestor costuri ascunse și la conceperea unor politici mai bune. Întrebarea nu este dacă îmbătrânirea populației va costa societățile noastre. Deja costă. Întrebarea este dacă aceste costuri vor rămâne invizibile și vor continua să fie purtate mai ales de femei și familii, sau dacă vor fi construite sisteme de îngrijire corecte, profesionale și bazate pe comunitate.

Punctul de plecare a fost o întrebare care apare des în birourile ONG-urilor: se vorbește peste tot despre AI, dar ce poate face concret pentru analiza bugetară și advocacy? În loc să discute despre AI în termeni abstracți, atelierul a analizat unde se potrivește acest instrument în sarcinile concrete cu care organizațiile se confruntă săptămânal, de la citirea documentelor bugetare lungi până la pregătirea materialelor pentru factorii de decizie.

Formatul a fost aplicat. Participanții au testat singuri instrumentele și au văzut atât ce pot, cât și unde se opresc.

• Analiza bugetelor publice. Bugetele locale și naționale vin adesea sub formă de fișiere lungi și dense, care iau ore întregi de citit. Participanții au văzut cum AI poate accelera citirea și rezumarea unor volume mari de date și cum poate ajuta la identificarea decalajelor și inegalităților, de exemplu în modul în care sunt alocați banii pentru femei și bărbați sau pentru grupuri vulnerabile, ușor de trecut cu vederea în cifre.
• Elaborarea materialelor de advocacy. Un argument bun depinde tot de expertiza organizației, dar redactarea din jurul lui poate lua mult timp. Exercițiile au arătat cum AI poate ajuta la structurarea argumentelor, la producerea unor prime variante mai rapid și la transformarea constatărilor în recomandări clare, bazate pe date, gata de rafinat și de folosit.
• Producerea materialelor vizuale. Cifrele rareori conving singure. Participanții au lucrat la transformarea datelor în grafice simple și materiale ușor de citit, genul care ține atenția într-o întâlnire cu autoritățile publice sau într-o postare adresată unui public mai larg.

Concluzia principală

Mesajul central a rămas același pe tot parcursul sesiunii: AI nu înlocuiește cunoștințele și judecata organizațiilor, ci le sprijină. Calitatea analizei, citirea politică a bugetului și relația cu comunitățile depind tot de oameni.

Ce se schimbă este viteza și efortul. Când aceste instrumente sunt folosite bine, advocacy-ul devine mai rapid de pregătit, mai bine susținut cu dovezi și mai ușor de urmărit pentru cei cărora li se adresează. La final, acest tip de muncă are un singur scop practic: servicii publice și bugete mai transparente, mai corecte și mai accesibile pentru toată lumea.

Instruirea a oferit participanților cunoștințe practice despre bugetarea sensibilă la gen și rolul acesteia în promovarea egalității de gen prin finanțele publice. Sesiunile s-au axat pe sistemul de management al finanțelor publice din Albania, ciclul bugetar, Programul Bugetar pe Termen Mediu, precum și pe cadrul legal și instituțional pentru integrarea perspectivei de gen în bugetare.

Participanții au explorat metodologii de analiză de gen a bugetelor publice, folosirea indicatorilor sensibili la gen și modalități de monitorizare a cheltuielilor publice dintr-o perspectivă de gen. Prin exerciții practice bazate pe programe bugetare reale, aceștia au exersat identificarea decalajelor de gen, evaluarea alocărilor bugetare și formularea de recomandări bazate pe dovezi pentru politici publice mai incluzive. Instruirea a pus accent și pe dimensiunea economică a bugetării sensibile la gen, precum și pe rolul datelor în susținerea transparenței, responsabilizării și egalității de gen în deciziile publice.

Instruirea a fost facilitată de:

• Mirela Arqimandriti, director executiv, Gender Alliance for Development Center (GADC);
• Fran Brahimi, expert în finanțe publice, Ministerul Finanțelor;
• Prof. Assoc. Dr. Olta Milova, Facultatea de Economie, Universitatea din Tirana.
• 

Proiect: CONSOLIDAREA TRANSPARENȚEI ȘI A RESPONSABILITĂȚII PENTRU EGALITATEA DE GEN ÎN BALCANII DE VEST ȘI ÎN MOLDOVA (REȚEAUA DE MONITORIZARE A BUGETELOR SENSIBILE LA GEN, FAZA A DOUA)

Finanțat de: Agenția Austriacă de Dezvoltare și Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională

Parteneri de implementare: Centrul de Cercetare și Elaborare a Politicilor, Centrul Alianța de Gen pentru Dezvoltare; Centrul pentru promovarea societății civile; Rețeaua Femeilor din Kosovo; Women Action; Gender Knowledge Hub, Keystone Moldova.

Rețeaua de monitorizare a bugetelor sensibile la gen (GBWN) din Macedonia de Nord, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru și Moldova anunță apel public pentru consolidarea capacităților și propunerilor de proiecte (granturi) în domeniul bugetării sensibile la gen (BSG) și finanțarea pentru schimbările climatice.

Instrucțiuni și documente necesare:

1. Oportunitate pentru consolidarea capacităților OSC-urilor și acordarea de granturi în domeniul bugetării sensibile la gen și al schimbărilor climatice
2. Anexa 1 – Formularul de depunere a dosarului și a notei de concept

IP Keystone Moldova, cu susținerea financiară a Agenția Austriacă de Dezvoltare și Agenția Suedeză de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului „Consolidarea transparenței și responsabilității pentru egalitatea de gen în Balcanii de Vest și Moldova (Gender Budget Watchdog Network, faza II), contract de grant 2841-00/2022 din 25.11.2022, anunță un concurs de selectare a unei agenții de traducere.

Proiectul are scopul de a îmbunătăți angajamentele publice pentru o acțiune climatică sensibilă la dimensiunea de gen și de a crește finanțarea disponibilă pentru a pune în aplicare acțiuni climatice sensibile la dimensiunea de gen în regiunea Balcanilor de Vest și în Moldova.

Compania de traducere selectată va efectua traduceri a 5 ghiduri de formare în domeniu bugetării sensibile la gen și schimbări climatice.

Cerințele față de compania de traducere și rezultatele așteptate sunt descrise în ToR Translation guidebooks RO.

Termenul limită de prezentare a dosarului: vineri, 22 decembrie 2023, orele 18.00.

Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta la tel: 0 68 026670, Alexandru Gribincea, coordonator de proiect, e-mail: agribincea@khs.org

Obiectivele principale ale forumului au inclus:

– Abordarea multifațetată a bugetării sensibile la dimensiunea de gen prin prezentarea diverselor experiențe de transformare a comunităților locale. Această abordare s-a axat pe informarea strategiilor globale pentru egalitatea de gen;
– Îmbunătățirea metodologiilor și instrumentelor de urmărire a finanțării internaționale direcționate către inițiativele privind egalitatea de gen;
– Generarea de idei metodologice pentru ca BSG să contribuie în mod eficient la eforturile de atenuare și adaptare la schimbările climatice.

Evenimentul a debutat cu lansarea celei de-a doua etape a Rețelei de monitorizare a bugetelor în funcție de gen la 18 octombrie, care a avut loc la Arcul de Triumf din Skopje. Acest eveniment de lansare a marcat angajamentul nostru de a consolida rețeaua ca entitate activă și recunoscută. Rețeaua este dedicată consolidării participării societății civile la procesele politice și bugetare care au legătură cu răspunsul de reziliență transformatoare de gen și cu schimbările climatice.

În timpul evenimentului de lansare, dl David Muckenhuber, șeful biroului ADA, Ami Larsson Jain, ambasadorul Suediei în Macedonia, și Marija Risteska, directorul regional al GBWN, au ținut un discurs de deschidere și au împărtășit informații valoroase. Acest eveniment a pregătit terenul pentru Forumul BSG care a urmat, subliniind importanța participării societății civile în promovarea egalității de gen și în abordarea provocărilor legate de schimbările climatice.

Cele mai importante momente din prima zi
Pe 19 octombrie, forumul s-a deschis cu o cuvântare rostită de Marija Risteska, care a subliniat rolul vital al BSG în cadrul organizațiilor internaționale de dezvoltare, al guvernelor și al inițiativelor părților interesate. Enver Husejin, ministrul adjunct al Muncii și Politicii Sociale și Lidija Arsova, reprezentantul ICE (Inițiativa Central Europeană), au făcut ecoul acestui sentiment, subliniind incluziunea și abordarea vulnerabilităților.

În 1 panel: Experții au analizat metodologiile actuale de urmărire a finanțării, inclusiv indicatorii de gen ai OCDE, UE și ONU. Vorbitorii au subliniat importanța datelor dezagregate pe sexe și a urmăririi cheltuielilor bugetare pentru egalitatea de gen.
Al 2-lea panel: Acest segment s-a axat pe instrumentele de urmărire a bugetului de gen și pe mecanismele instituționale, abordând markerii de gen, terminologia, măsurarea impactului și rolul instituțiilor și al politicilor.
Al 3-lea panel: Au fost explorate strategiile de advocacy pentru BSG, inclusiv cooperarea internațională, provocările politice și importanța integrării BSG în politici și bugete.
Consensul din prima zi a fost clar: implementarea practică a BSG, voința politică și promovarea egalității de gen în bugete și politici sunt primordiale.

Cele mai importante momente din ziua a doua
Ziua de 20 octombrie a adus o nouă perspectivă asupra BSG, concentrându-se pe metodologiile în contextul schimbărilor climatice.

Panelul 4: Experții au discutat despre puterea de transformare a BSG la nivel local în informarea inițiativelor globale și locale. Organizațiile locale ale societății civile și guvernele au subliniat importanța voinței politice, a unei bugetări sensibile la dimensiunea de gen și a unei participări mai mari.
Panelul 5: Conversația s-a axat pe integrarea dimensiunii de gen în politica și bugetarea pentru dezvoltare, subliniind necesitatea unei bugetări sensibile la gen, a comunicării, a consolidării capacităților și a unor politici incluzive.
În concluzie, forumul a oferit o scufundare profundă în diversele fațete ale bugetării sensibile la dimensiunea de gen, discutând provocările și succesele în punerea sa în aplicare, precum și importanța voinței politice, a colectării de date și a implicării societății civile în realizarea egalității de gen și în abordarea schimbărilor climatice. Perspectivele împărtășite în cadrul acestui eveniment subliniază rolul esențial pe care îl joacă BSG în modelarea unui viitor mai echitabil și mai incluziv.
Panelul 6: Discuția s-a axat pe finanțarea schimbărilor climatice și justiția de gen, subliniind impactul schimbărilor climatice asupra genurilor și importanța finanțării sensibile la gen.
Panelul 7: Axat pe programarea și bugetarea în funcție de gen și de reziliență, acest panel a subliniat importanța integrării dinamicii de gen în programele de răspuns la reziliență și a evidențiat semnificația unei bugetări sensibile la gen.

În comentariile de încheiere, vorbitorii au subliniat necesitatea colaborării, a promovării la nivel internațional a unei bugetări sensibile la gen și a influențării finanțării schimbărilor climatice din perspectiva de gen. Crearea de coaliții și extinderea rețelei au fost, de asemenea, evidențiate ca pași esențiali pentru promovarea inițiativelor privind egalitatea de gen.

Forumul privind bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen a fost o inițiativă comună a proiectului finanțat de UE „Prin lentile de gen: Evaluarea bugetelor și a politicilor, monitorizarea planurilor de acțiune locale pentru implementarea egalității de gen” și Rețeaua de monitorizare a bugetelor în funcție de gen, susținută de Agenția Austriacă de Dezvoltare (ADA) și de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), cu sprijinul suplimentar al Inițiativei Central Europene – ICE.

Pe ordinea de zi s-au regăsit multe puncte, iar întregul atelier a fost condus de Dr. Ludmila Malcoci, directorul Keystone pentru regiunea CEE. Inițial, a fost efectuată o analiză SWOT a comunicării în cadrul rețelei și a comunicării externe, în timpul căreia toți reprezentanții organizațiilor partenere au avut ocazia să-și dea cu părerea cu privire la punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările rețelei. După această parte, echipa s-a concentrat pe amenajarea misiunii, viziunii și obiectivelor GBWN.

Un alt subiect important care a făcut parte din atelier a fost activitatea de profilare a grupurilor țintă, a publicului, a utilizatorilor și a grupurilor de interes în cadrul acestui proiect și dezvoltarea mesajelor utilizate pentru comunicarea ulterioară cu aceștia. În urma acestor evenimente, activitatea a continuat pe un subiect strâns legat de acesta – determinarea canalelor de comunicare, precum și a metodelor de plasare a mesajelor către grupurile noastre țintă.

Ultimele două zile ale atelierului sunt dedicate discuțiilor privind metodologia de monitorizare responsabilă din punct de vedere al genului a bugetelor de acțiune climatică și discuțiilor privind potențiala extindere ulterioară a rețelei la noi organizații prin utilizarea instrumentelor de comunicare.

Între sesiunile intensive din cadrul atelierului, echipa a avut ocazia să viziteze și cele mai importante obiective turistice din Republica Moldova, capitala Chișinău, vinăria Milestii Mici și locul arheologic Orheiul Vechi.

Proiectul „Consolidarea transparenței și responsabilității pentru egalitatea de gen în regiunea Balcanilor de Vest și a Moldovei” (GBWN, faza 2) este finanțat de Agenția Austriacă de Dezvoltare și de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională. Parteneri în implementare sunt Centrul pentru Cercetare și Elaborare a Politicilor, Centrul pentru Promovarea Societății Civile, Centrul Alianța de Gen pentru Dezvoltare, Rețeaua Femeilor din Kosovo, Women’s Action, Gender Knowledge Hub și Keystone Moldova.

William Faulkner

ZIUA 3

Ne-am deplasat din Skopje în frumoasa regiune Tikvesh. Între 23 și 25 iunie 2023, atelierele noastre au continuat și timp de două zile am discutat strategii de advocacy și lobby la nivel înalt, oportunități și spații în care să ne implicăm ca GBWN.

Rețeaua noastră reprezintă 88 de OSC. Cum educăm „demosul” pentru ca procesele democratice să fie puternice? De ce oamenilor le pasă mai mult de mașina vecinului lor, dar nu și de modul în care sunt cheltuite taxele lor?

Expertul nostru, Ida Manton, ne-a fermecat cu abilitățile sale de povestitor și a fost clar din prima clipă că vom învăța multe de la ea. La prima sesiune cu Ida, ne-am împărțit în trei grupuri și am făcut o cartografiere a oportunităților de participare a OSC la evenimente internaționale care pot fi folosite pentru a trage responsabilizarea autorităților; am creat un calendar de evenimente pentru următorii doi ani; și am identificat punctele de intrare pentru evenimente secundare și identificarea potențialilor parteneri. A fost un moment foarte important pentru parteneri de a face brainstorming și de a discuta diverse idei despre platforme și evenimente potențiale la care ar fi benefic ca rețeaua să fie reprezentată.

Ida a invitat un oaspete special, Tome Lisichanec – un iubitor al naturii, inginer silvic de profesie și un profesor respectat la liceul de silvicultură din Kavadarci, acum pensionar. Tome ne-a arătat fotografiile sale unice de vulturi, munți și alte frumuseți naturale de unde își trage inspirația. De asemenea, ne-a oferit o perspectivă unică asupra experienței sale de 77 de ani de cutreierat în munții macedoneni și a modului în care schimbările climatice aduc pagube țării, făcând-o să sufere 40% de secetă.

ZIUA 4

Cum putem ajunge în „meniu” chiar dacă nu suntem la masă? Cum putem „traduce” ceea ce s-a convenit la nivel internațional?

În ultima zi a workshop-ului nostru, am început cu un plan structurat pentru următorii 2 ani, cu sarcini și acțiuni specifice de realizat, din nou minunat condus de Marija Risteska, susținută de Ida Manton, aducând teoria în acțiune! Acum știm cum și unde GBWN poate să lucreze în rețea, să asiste și să participe la discuții și forumuri la nivel înalt.

Sesiunile de după-amiază au fost axate pe autoevaluarea stilurilor de personalitate care influențează ceea ce ne concentrăm, fie că este vorba de acțiune, oameni, procese sau idei. Cunoașterea propriului nostru stil și a stilului persoanelor cu care interacționăm ne poate ajuta să identificăm mai bine ce abilități trebuie să își dezvolte pentru a avea succes în eforturile de advocacy.

Am încheiat această serie de ateliere de lucru cu un plan de activitate clar până la sfârșitul anului. Urmează un atelier de lucru privind Strategia de comunicare în Moldova. Așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou cu partenerii din rețea!

ZIUA 1

În prima zi a workshop-ului nostru despre gen și schimbări climatice, am avut ocazia să vizităm Muntele Vodno, unde am dat startul celor patru zile de workshop-uri. Vizita a fost urmată de sesiuni susținute de Slavjanka Pejchinovska-Andonova, care ne-a prezentat conceptul de schimbare climatică, măsurile de atenuare și de adaptare, precum și componenta de egalitate de gen a acțiunii privind schimbările climatice.

Care sunt principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră, care sunt efectele schimbărilor climatice și care sunt grupurile cele mai vulnerabile la consecințele schimbărilor climatice?

Am început discuțiile cu „Fapte despre schimbările climatice”, sub îndrumarea expertului Slavjanka Pejchinovska-Andonova. Sesiunea a inițiat o discuție interactivă între toți participanții despre opiniile lor cu privire la schimbările climatice și despre ce fel de acțiuni putem întreprinde la nivel individual și colectiv. Slavjanka ne-a oferit o explicație foarte constructivă cu privire la fenomenul schimbărilor climatice și la activitățile umane care contribuie la schimbările climatice.

Care sunt nevoile din fiecare țară și ce tipuri de acțiuni trebuie să începem să întreprindem pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și consecințele acestora asupra mediului, asupra pierderii biodiversității și asupra vieții noastre?

Cea de-a doua sesiune a zilei s-a axat pe relația dintre problemele de gen și schimbările climatice – rolurile de gen în societate și modul în care aceste roluri specifice le fac pe femei mai vulnerabile la schimbările climatice. Am discutat diferite exemple de vulnerabilitate la schimbările climatice în diferite activități economice din contextele noastre locale.

Cum pot acțiunile climatice sensibile la gen să sprijine egalitatea de gen și să minimizeze impactul climatic?

Discuția ne-a condus la concluzia că măsurile trebuie să fie multistratificate, ceea ce înseamnă că, dacă are loc o intervenție, trebuie să luăm în considerare diferitele impacturi pe care le va avea, în special atunci când este vorba de grupurile vulnerabile și dezavantajate.

ZIUA 2

A doua zi a atelierului nostru a fost destul de intensă, dar țintim sus!

Sesiunea noastră de dimineață a fost dedicată unui subiect destul de complex – angajamentele internaționale privind schimbările climatice și egalitatea de gen – condus de expertul nostru Gordana Nestorovska. Sub îndrumarea Gordanei, am înțeles mai bine legătura dintre angajamentele internaționale privind schimbările climatice și egalitatea de gen. Angajamentele internaționale reprezintă baza pentru rețeaua noastră de monitorizare și supraveghere a modului în care acestea sunt transpuse în politicile și legislația națională din țările noastre partenere. OSC-urile pe care le instruim în cadrul rețelei noastre cu privire la instrumentele BSG vor trebui să utilizeze angajamentele și mecanismele de raportare ale statului ca instrumente de advocacy.

Am continuat discuția despre oportunitățile de finanțare a schimbărilor climatice cu Slavjanka Pejchinovska – Andonova, care ne-a prezentat Fondul verde pentru climă (Green Climate Fund – GCF), misiunea sa, instrumentele financiare care sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, proiectele eligibile, exemple bune de proiecte de combatere a schimbărilor climatice cu acțiuni de adaptare și atenuare.

Cum să implicăm femeile și bărbații de toate vârstele în calitate de părți interesate în proiectarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor climatice care urmează să fie finanțate?

În sesiunea de după-amiază, am lucrat mai întâi la dezvoltarea metodologiei rețelei noastre, care va dota OSC-urile cu diferite instrumente care pot fi utilizate la diferite niveluri (local, național) și diferite intervenții (activități, proiecte, programe, strategii) pentru activități de supraveghere în finanțarea schimbărilor climatice din perspectiva de gen. După aceea, ultima noastră sesiune a zilei a fost reflectarea discuțiilor din întreaga zi și încorporarea noilor informații primite de la experții noștri în dezvoltarea unui instrument pentru cercetarea regională privind evaluarea de gen în finanțarea schimbărilor climatice.

Cum putem ajuta grupurile noastre țintă să își identifice nevoile reale? Care sunt rolurile de gen în diferite sectoare? Cum putem asigura achiziții publice ecologice și sensibile la dimensiunea de gen?

Ne-am trezit cu mult mai multe întrebări, dar acest lucru ne-a făcut și mai curioși să ne adâncim în activitatea noastră. Am încheiat workshop-ul prin elaborarea unui plan foarte clar de ACȚIUNE în 5 PAȘI, sub îndrumarea lui Marija Risteska, director general al CRPM. Acest plan de acțiune urmează să fie urmat de parteneri în următoarele două luni. Rămâneți pe aproape!